Nu stiu de cate ori v-au chinuit dureri fizice, de orice fel, dar stiu ca nu e fiinta sa nu le cunoasca. O durere de cap, de stomac, de dinti sau de orice alta natura ar fi,  este o durere si se resimte ca atare.

Nu este de mirare faptul ca dupa o durere acuta, linistea ameliorarii ei pare mai dulce decat a fost vreodata. Nu este usor sa acceptam o durere, nu e usor sa traim cu ea, dar oricat de urat ar fi: are si partea ei buna. Macar dupa ce trece ar trebui sa ne gandim:

– a aparut in urma unui dezechilibru al organismului, de care nu stiam dar pe care l-am provocat, cu sau fara stiinta;

– organismul incearca sa ne comunice ceva;

– ne conecteaza,  pe loc,  fizic si spiritual cu fiinta noastra, ne face prezenti (brusc si rapid) in propriul organism;

– imediat dupa ce trece sau un  timp dupa, suntem mult mai „atenti” la noi; durerea eleveaza, ne face responsabili si ne creste spiritual, daca ii oferim ocazia.

Fiti atenti la toate schimbarile corpului vostru si veti fi conectati mult mai bine si la Sinele vostru; veti invata ceea ce numai natura umana, cu inteligenta ei ne arata.

Si apoi, rasfatul starii de bine se traduce printr-un ceai caldut cu aroma de cocos si un strop de lapte cu miere.