Nu stiu de cate ori v-au chinuit dureri fizice, de orice fel, dar stiu ca nu e fiinta sa nu le cunoasca. O durere de cap, de stomac, de dinti sau de orice alta natura ar fi,  este o durere si se resimte ca atare.

Nu este de mirare faptul ca dupa o durere acuta, linistea ameliorarii ei pare mai dulce decat a fost vreodata. Nu este usor sa acceptam o durere, nu e usor sa traim cu ea, dar oricat de urat ar fi: are si partea ei buna. Macar dupa ce trece ar trebui sa ne gandim:

– a aparut in urma unui dezechilibru al organismului, de care nu stiam dar pe care l-am provocat, cu sau fara stiinta;

– organismul incearca sa ne comunice ceva;

– ne conecteaza,  pe loc,  fizic si spiritual cu fiinta noastra, ne face prezenti (brusc si rapid) in propriul organism;

– imediat dupa ce trece sau un  timp dupa, suntem mult mai „atenti” la noi; durerea eleveaza, ne face responsabili si ne creste spiritual, daca ii oferim ocazia.

Fiti atenti la toate schimbarile corpului vostru si veti fi conectati mult mai bine si la Sinele vostru; veti invata ceea ce numai natura umana, cu inteligenta ei ne arata.

Si apoi, rasfatul starii de bine se traduce printr-un ceai caldut cu aroma de cocos si un strop de lapte cu miere.

Se terminase vara iar toamna incepea sa-si intre in drepturi, acea toamna calda cu frunze roscovane si ciripit de pasari pe fundal. Nu-mi fusese parca, niciodata, atat de evident, ca pasarile de la geam scot sunete asa frumoase, ca lumina care se loveste de frunzele din copaci arata asa de bine. Observam ce usor imi este dimineata sa fiu constienta, sa vad, sa aud, sa simt fara zgomotul mintii. Sa realizez ce mi se intampla: sa ma bucur de niste lucruri atat de simple si ca ele sunt diferite dar sunt in fiecare zi tot acolo.

Asa se intampla cand traim constient, si cand, in general, facem lucrurile simple constienti de ele. Cand observam cu adevarat devenim vii, traim 100% in filmul nostru.

Cel mai simplu exercitiu este cu si despre mancare. Mancam constient ? Intrebarea este subiectiva: daca ne place inseamna ca ne provoaca placere, iar provocarea placerii gustului reprezinta  gradul de educare al gustului. Ce ne place, cat de atenti suntem la ce isi doreste corpul nostru, tine in mare masura de istoricul obiceiurilor noastre alimentere: pe scurt, spune-mi cu ce ti-ai obisnuit (hranit) organismul, sa-ti spun ce-ti place sa mananci. Educa-l  cu fructe si legume si va prefera hrana vie. Ca sa-ti poti identifica placerile culinare reale, intoarce-te un pic in timp in perioada copilariei, caci acolo isi au sediul emotiile de care se leaga  comportamentul tau alimentar.

Lasand la o parte gustul dulce, de exemplu al ciocolatii, cat de buna a devenit ea cand a fost recompensa ? Parintii sau bunicii te-au recompensat cu o bomboana, o ciocolata, o prajitura sau te-au laudat, te-au incurajat cu o smochina sau un piure de mere ?

Ar trebui sa avem grija cu ce ne recompensam copii, in calitate de parinti, profesori, mentori sau prieteni. Este doar unul din pasii de inceput in educarea gustului. Pare un gest nevinovat si lipsit de importanta, dar in timp o punga de fructe uscate oferite ca apreciere poate face o diferenta semnificativa. In plus, cineva care isi va da seama, la maturitate, de importanta alimentatiei crude, va avea nevoie de multa determinare in educarea gustului, mai ales cand acesta a fost asociat unei emotii. Care a fost „gustul dulce” al copilariei tale?

Toamna este un prilej de amintiri cu bunici, de culori aprinse, de o stare constienta de bine si…de  multe fructe delicioase!

Favoritul meu este: ovaz crocant invelit in miere,presarat cu scortisoara, peste care adaugam  nuci, seminte, stafide, merisor si  unul sau mai multe fructe taiate cuburi. Putem adauga lapte de caju, lapte de migdale, lapte de soia sau laptele de cocos.

Un exemplu de „lichid minune”, beneficiu pentru sanatate este laptele de cocos;laptele de cocos contine vitamine, minerale si electroliti. Contine cantitati mari de potasiu, fosfor, magneziu si este o sursa bogata de cupru, mangan, seleniu, fier si zinc, si  poate fi consumat fara probleme de persoanele cu intoleranta la lactoza.

Despre mancarea cruda,mancarea vegetariana sau mancarea vegetariana cruda si despre  filozofia de viata din spatele lor, in viitoarele articole.

In trecut se folosea mai des termenul de fitopatologie, adica metode de tratament ale bolilor plantelor iar in terapeutica umana se intelegea tratamentul afectiunilor cu ajutorul plantelor. Astazi fitoterapia se refera la terapeutica cu ajutorul substantelor active biositetizate de celula vegetala, inclusiv ceaiuri medicinale, plante medicinale ca atare, substante exctractive, substante active pure sau produse farmaceutice mixte. Dar toate acestea respecta importanta si masura factorului terapeutic principal, adica substanta activa din planta.
Fitoterapia a ajuns sa ocupe un rol din ce in ce mai important, astfel incat indexul plantelor medicinale si aromatice cu aplicare in terapia bolilor umane creste de la un an la altul. Recomandarea cea mai de pret este ca omul trebuie sa participe constient si bine educat la recolatarea, conservarea sau prepararea produselor fitoterapeutice, pentru ca plantele pot fi toxice sau cu potential toxic in anumite conditii.
De aceea, clasificarea formelor de preparare a produselor fitoterapeutice trebuie cunoscuta.
A. Forme fitofarmaceutice de uz intern
→ cea mai simpla forma de preparare si administrare – masticarea plantelor
→ pe cale orala – pulbere obtinuta dintr-o singura planta/amestec de pulberi din mai multe plante (macinare din flori, frunze, tulpina, radacina)
→ comprimate preparate din pulberi (uneori drajefierea – pelicula gastro-solubila)
1. Solutii extractive apoase
– Infuzie
– Decoct
– Maceratul la rece
– Siropul
2. Solutii extractive hidro-alcoolice
– Tincturile
– Vinurile medicinale
– Cidrurile
3. Alte forme de administrare interna
– Necesita deobicei proceduri si instalatii speciale pentru realizarea lor
– Extracte fluide
– Pulberi liofilizate (cel mai bun procedeu de conservarea a produselor biologice fragile – de exemplu sucurile celulare din produse proaspete obtinute prin presare)
B. Forme farmaceutice de uz extern
→ unguente
→ supozitoare
→ uleiuri medicinale
→ cataplasme
→ baie cu plante
→ otet aromatic
→ inhalatie
→ gargarisme
→ badijonaje